Economia României sub amenințarea unui președinte suveranist
Alegerea unui președinte suveranist, precum Călin Georgescu, ar putea aduce României un val de schimbări economice cu impact profund asupra stabilității financiare și a nivelului de trai. Economistul șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea, avertizează asupra consecințelor grave pe care o astfel de decizie le-ar putea avea, atât la nivel macroeconomic, cât și microeconomic.
Retrogradarea rating-ului de țară: un scenariu sumbru
Piețele financiare ar reacționa negativ la alegerea unui lider suveranist, ceea ce ar putea duce la retrogradarea rating-ului de țară al României la nivelul „junk”. Această schimbare ar face împrumuturile externe extrem de costisitoare sau chiar imposibile, amintind de dificultățile financiare din anii ’90. În plus, investitorii străini ar putea evita România, temându-se de posibile naționalizări sau instabilitate economică.
Fondurile europene și investițiile străine, în pericol
Un alt risc major este reducerea drastică a fondurilor europene, esențiale pentru proiectele de infrastructură și dezvoltare. Exemplele recente din Ungaria arată cât de vulnerabilă poate deveni o economie care își tensionează relațiile cu Uniunea Europeană. În perioada 1998-2024, România a beneficiat de aproximativ 68 de miliarde de euro din fonduri europene nete, o sursă vitală pentru creșterea economică.
În același timp, investițiile străine directe, care au totalizat 124 de miliarde de euro în aceeași perioadă, ar putea seca, lăsând loc unei retrageri masive a capitalului străin. Această situație ar afecta direct companiile multinaționale și locurile de muncă pe care acestea le oferă.
Impactul asupra populației: dobânzi, inflație și șomaj
Creșterea dobânzilor la creditele imobiliare și de consum ar pune presiune pe bugetele familiilor. De exemplu, fluctuațiile recente ale indicelui ROBOR au demonstrat cât de rapid pot crește ratele lunare, afectând mii de gospodării. În plus, devalorizarea leului față de euro și dolar ar duce la scumpiri generalizate, alimentând inflația.
Închiderea companiilor multinaționale ar genera un val de șomaj, afectând aproximativ 1,7-1,8 milioane de angajați. Într-un astfel de scenariu, firmele locale nu ar putea absorbi forța de muncă disponibilă, ceea ce ar agrava criza economică.
Viitorul pensiilor și al economiilor
Contribuțiile la Pilonul 2 și Pilonul 3 de pensii ar fi afectate de scăderea valorii investițiilor pe Bursa de Valori. Indicele BET, deja sensibil la incertitudini politice, ar putea înregistra pierderi semnificative, diminuând valoarea economiilor pentru pensie ale românilor.
De asemenea, beneficiarii proiectelor finanțate prin PNRR ar putea rămâne cu lucrările neterminate, dacă finanțarea externă ar fi întreruptă brusc. Aceasta ar afecta proiecte esențiale precum instalarea de panouri fotovoltaice sau modernizarea infrastructurii.
Un avertisment pentru viitor
Valentin Lazea subliniază că alegerea unui președinte suveranist ar putea transforma România într-o țară marcată de instabilitate economică și socială, asemănătoare cu perioada dificilă a anilor ’80. În locul prosperității și stabilității actuale, românii ar putea experimenta o realitate dominată de incertitudine și dificultăți financiare.