Arsenie Boca: De la persecuție la canonizare
Arsenie Boca, cunoscut drept „Sfântul Ardealului”, rămâne una dintre cele mai complexe figuri ale spiritualității românești din secolul XX. Preot, teolog, duhovnic și pictor bisericesc, acesta a fost un simbol al credinței și al rezistenței spirituale în fața regimului comunist. Pe 4 februarie 2025, Biserica Ortodoxă Română îl va canoniza, conferindu-i titlul de Sfântul Cuvios Mărturisitor Arsenie de la Prislop, o recunoaștere a vieții sale dedicate credinței și comunității.
Evenimentul canonizării coincide cu celebrarea a 100 de ani de la ridicarea BOR la rangul de Patriarhie, marcând un moment istoric pentru ortodoxia românească. Începând cu această dată, Arsenie Boca va fi cinstit anual pe 28 noiembrie, alături de alți 15 noi sfinți care vor fi incluși în calendarul ortodox.
Un destin marcat de credință și persecuții
Născut pe 29 septembrie 1910, în Vața de Sus, județul Hunedoara, Zian Boca, numele său de la naștere, a manifestat încă din copilărie o înclinație profundă către spiritualitate. Studiile la Academia Teologică Ortodoxă din Sibiu și la Belle Arte din București i-au conturat personalitatea complexă, iar experiența de la Muntele Athos i-a adâncit cunoștințele despre monahism.
În 1940, a intrat în monahism sub numele de Arsenie, devenind stareț la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbăta de Sus. Sub îndrumarea sa, mănăstirea a devenit un centru de renaștere spirituală, atrăgând mii de credincioși. Însă influența sa a atras atenția regimului comunist, care l-a persecutat intens, considerându-l o amenințare.
Prislop: Refugiu și izolare
După ce a fost alungat de la Sâmbăta de Sus, Arsenie Boca s-a stabilit la Mănăstirea Prislop în 1949. Aici, a continuat să inspire credincioșii prin predici și activități duhovnicești, dar persecuțiile nu au încetat. În 1959, regimul comunist i-a interzis să mai slujească, obligându-l să trăiască în izolare. În această perioadă, a lucrat ca pictor bisericesc, realizând fresce impresionante la Biserica Drăgănescu, recunoscute pentru simbolismul lor profund.
De-a lungul vieții, Arsenie Boca a fost acuzat de legături cu Mișcarea Legionară și de apartenență la grupări mistice, acuzații pe care le-a negat constant. În ciuda acestor controverse, influența sa spirituală a continuat să crească, transformându-l într-un simbol al rezistenței și credinței.
Moștenirea spirituală a „Sfântului Ardealului”
Arsenie Boca a trecut la cele veșnice pe 28 noiembrie 1989, fiind înmormântat la Mănăstirea Prislop. După moartea sa, mormântul său a devenit un loc de pelerinaj pentru sute de mii de credincioși, care mărturisesc experiențe spirituale profunde și ajutor divin primit prin rugăciunile adresate lui.
Canonizarea sa oficială vine ca răspuns la numeroasele solicitări ale credincioșilor și reprezintă o recunoaștere a vieții sale exemplare. În prezent, învățăturile sale continuă să inspire generații, iar icoanele cu chipul său sunt prezente în multe case și biserici din România.
16 noi sfinți în calendarul ortodox
Pe lângă Arsenie Boca, alți 15 cuvioși și preoți mărturisitori din secolul XX vor fi canonizați și incluși în calendarul ortodox. Acești sfinți, fiecare cu o poveste unică de credință și sacrificiu, vor fi sărbătoriți în diferite zile ale anului, contribuind la îmbogățirea patrimoniului spiritual al Bisericii Ortodoxe Române.
Astfel, canonizarea lui Arsenie Boca și a celorlalți sfinți reprezintă nu doar o celebrare a trecutului, ci și o reafirmare a valorilor spirituale care definesc identitatea ortodoxiei românești.