Muncitorii străini: o contribuție economică impresionantă, dar cu sacrificii
Muncitorii străini din România aduc o contribuție economică semnificativă, estimată la aproximativ 4 miliarde de euro în 2024, conform cercetătorului Anatolie Coșciug. Această sumă reprezintă doar aportul economic direct, subliniind importanța lor pentru economia națională. În comparație, diaspora românească, formată din aproximativ 4 milioane de persoane, a trimis în țară 8 miliarde de euro, ceea ce evidențiază impactul muncitorilor străini, chiar și în număr mai mic.
Cu toate acestea, această contribuție economică vine cu un preț ridicat. Sistemul de recrutare și integrare a muncitorilor străini în România este descris ca fiind mai puțin structurat decât în alte state europene. Angajatorii suportă cea mai mare parte a responsabilităților, ceea ce duce adesea la situații de abuz și exploatare. Muncitorii străini sunt adesea „legați de glie”, fiind obligați să lucreze doar în domeniul pentru care au fost recrutați, iar schimbarea angajatorului necesită aprobări complexe.
Reglementări insuficiente și perspective limitate
România pare să trateze fenomenul migrației pentru muncă ca pe o situație temporară, fără a investi în soluții pe termen lung. Această abordare limitează potențialul pe care muncitorii străini îl pot aduce societății. În timp ce alte state europene implementează programe bine reglementate pentru integrarea acestora, România rămâne în urmă, concentrându-se pe aspecte superficiale ale fenomenului.
În 2023, România avea peste 200.000 de cetățeni străini, dintre care 87% dețineau permise de ședere temporară. Guvernul a stabilit o cotă de 100.000 de noi angajați străini pentru 2024, însă sistemul de cote nu pare să fie suficient de flexibil pentru a răspunde nevoilor pieței muncii. Majoritatea muncitorilor provin din țări asiatice precum Nepal, Sri Lanka, Pakistan, India și Bangladesh, ceea ce subliniază diversitatea acestui fenomen.
Oportunități ratate și nevoia de schimbare
Studiile arată că migrația pentru muncă în România seamănă cu programele internaționale de muncă temporară, unde muncitorii sunt adesea priviți ca o soluție pe termen scurt. Această perspectivă ignoră beneficiile pe termen lung pe care o integrare mai profundă le-ar putea aduce economiei și societății românești. Cercetătorul Anatolie Coșciug avertizează că, fără o schimbare de abordare, România riscă să piardă oportunități valoroase de dezvoltare.
În concluzie, muncitorii străini reprezintă o resursă economică vitală pentru România, dar eforturile lor sunt adesea subminate de un sistem insuficient reglementat. Este necesară o reevaluare a politicilor și o deschidere mai mare către soluții pe termen lung pentru a valorifica pe deplin potențialul acestui fenomen.