Deficitul bugetar al României: Un măr otrăvit sau o oportunitate ascunsă?
Într-o lume în care economia este într-o continuă mișcare, România se confruntă cu o provocare majoră. Deficitul bugetar al țării este pe cale să atingă un nivel alarmant de 7% din PIB, cu un risc crescut de a se apropia de 8%, potrivit raportului anual al Consiliului Fiscal. Acesta este un semnal de alarmă pentru economia națională, dar și o oportunitate de a reevalua și de a îmbunătăți strategiile fiscale și bugetare.
Creșterea cheltuielilor bugetare: Un balans periculos
Creșterea deficitului bugetar este determinată în mare parte de creșterea accentuată a cheltuielilor bugetare. Aceasta a fost parțial echilibrată de o dinamică peste așteptări a veniturilor bugetare, dar nu suficient pentru a preveni creșterea deficitului. În plus, noua lege a pensiilor și creșterile salariale acordate în sectorul public vor genera costuri suplimentare în a doua jumătate a anului 2024, ceea ce poate duce la o creștere și mai mare a deficitului.
Proiectul de buget pentru 2024: O țintă ambițioasă
Proiectul de buget pentru anul 2024 a avut în vedere o țintă de deficit de 5% din PIB, o scădere semnificativă față de anul 2023. Această diminuare a fost preconizată să se realizeze prin creșterea ponderii veniturilor bugetare în PIB și prin îmbunătățirea eficienței colectării. Cu toate acestea, ponderea cheltuielilor bugetare în PIB era planificată să se diminueze doar marginal, ceea ce ridică întrebări cu privire la viabilitatea acestui plan.
Consolidarea bugetară: O nevoie urgentă
Consiliul Fiscal a subliniat necesitatea unei consolidări bugetare pe termen mediu, care să se realizeze exclusiv pe partea de cheltuieli. În absența unor politici suficient de concrete și credibile care să sprijine realizarea consolidării fiscal-bugetare pe partea de venituri, există riscul înregistrării unor deficite mai ridicate decât cele preconizate. Ajustarea macroeconomică și consolidarea fiscală au nevoie de o creștere semnificativă a veniturilor fiscale, ceea ce reprezintă o provocare majoră pentru economia românească.
Creșterea datoriei publice: Un semnal de alarmă
Creșterea deficitului bugetar se reflectă și în creșterea ponderii datoriei publice în PIB. La finalul lunii martie 2024, ponderea datoriei publice a ajuns la 51,6% din PIB, peste al doilea prag de alertă prevăzut de lege. În această situație, Guvernul trebuie să prezinte și să aplice un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB, o sarcină care necesită o abordare strategică și bine gândită.
Consolidarea fiscal-bugetară: O necesitate inevitabilă
În acest context, procesul de consolidare fiscal-bugetară este stringent și inevitabil. România va trebui să implementeze măsuri de reducere a deficitului structural, țintind atât creșterea ponderii veniturilor fiscale în PIB, cât și o eficientizare a cheltuielilor bugetare. Acest proces va necesita o abordare strategică și o viziune pe termen lung, dar și o colaborare eficientă între diferitele părți implicate.
Sursa: Antena 3