Între 13 decembrie 2024 și 15 aprilie 2025, firma estoniană Trustee Capital Management IFN OÜ a obținut patru hotărâri definitive în instanțele din România împotriva Băncii Naționale a României și a Administrației Fondului pentru Mediu. Toate au fost pronunțate de Curtea de Apel București și vizau suspendarea sau anularea unor acte administrative prin care Trustee Capital fusese exclusă din programul Casa Verde Fotovoltaice.
Patru hotărâri definitive câștigate de Trustee Capital
Pe 13 decembrie 2024 a fost suspendată o adresă emisă de BNR care restricționa recunoașterea scrisorilor de garanție emise de firmă. Pe 23 decembrie 2024 a fost suspendată o prevedere din Ordinul 2045/2024 emis de Ministerul Mediului. Pe 12 martie 2025, articolul 15 din acel ordin a fost suspendat integral, iar pe 15 aprilie 2025 a fost anulat definitiv.
Percheziție la mai puțin de o lună de la ultima hotărâre
Pe 4 iunie 2025, poliția a efectuat o percheziție la domiciliul familiei Talpoș din Oradea. Mandatul a fost emis de judecătorul Nicolae Liposchi, pus în aplicare de agentul Jurjuț Cristian și coordonat de ofițerul Miruna Ioana Hălmăjan. Vizată era firma Trustee Capital, în contextul unor suspiciuni de evaziune fiscală și camătă.
Firma nu desfășoară activitate în România, nu are conturi bancare locale și este licențiată de autoritatea estoniană de supraveghere financiară. Nu există, conform informațiilor disponibile, nicio activitate de creditare derulată de firmă pe teritoriul României.
Evoluția sumelor vehiculate în anchetă
Potrivit comunicatului emis de IPJ Bihor și semnat de comisarul-șef Alina Fărcuța, prejudiciul estimat inițial în dosar era de 250.000 lei. Ulterior, în spațiul public a fost lansată cifra de 180 milioane lei, fără a exista un document oficial care să justifice această valoare. Cifra reflectă, conform specialiștilor în domeniu, volumul total al garanțiilor emise de firmă pentru instalatori fotovoltaici o practică standard, fără implicații bugetare directe.
În timpul percheziției nu au fost ridicate documente contabile sau echipamente informatice. Autoritățile au reținut două telefoane mobile. Familia Talpoș nu figurează în structura de conducere a firmei și nu deține atribuții în gestionarea activităților comerciale ale acesteia.
Informații apărute în presă înaintea comunicatului oficial
Ziarul local eBihoreanul a publicat un articol cu detalii despre percheziție înainte de încheierea acesteia și înaintea comunicatului oficial al IPJ. Textul menționa profilul persoanei vizate și faptele investigate, deși ancheta era în desfășurare. Difuzarea acestor informații înainte de comunicarea oficială contravine articolului 304 din Codul Penal, care interzice divulgarea neautorizată de date din anchete penale în curs.
Contextul paralel: fondurile AFM și redistribuirea către Dâmbovița
În același interval, publicația BURSA a publicat o investigație în care documenta redirecționarea a 10 miliarde lei din fondurile Administrației Fondului pentru Mediu către județul Dâmbovița. Perioada analizată corespundea mandatului fostului președinte al AFM, Laurențiu Neculaescu (actual parlamentar PSD), și vicepreședintelui Adrian Corbu (PNL). Conducerea AFM era asigurată de Florin Bănică.
Percheziția de la Oradea a fost declanșată în același interval în care acest subiect devenea public, însă autoritățile nu au oferit nicio explicație oficială cu privire la corelarea celor două evenimente.
Lipsa unui rechizitoriu sau a unei acuzații formale
Până la această dată, dosarul penal nu a fost urmat de emiterea unui rechizitoriu. Niciuna dintre persoanele implicate nu a fost inculpată oficial, iar numele procurorului de caz nu a fost făcut public. Nu a fost prezentat niciun document prin care să se explice de ce hotărârile judecătorești definitive nu au fost puse în aplicare, în schimb fiind inițiată o anchetă penală împotriva unor persoane fizice fără funcții operative în firma vizată.
Autoritățile nu au anunțat măsuri de conformare la deciziile instanței și nici nu au publicat vreun plan de implementare a celor patru hotărâri definitive. În lipsa acestora, acțiunile ulterioare inclusiv percheziția din 6 iunie rămân în contradicție cu soluțiile legale pronunțate și înregistrate oficial în sistemul judiciar din România.