Controversele din jurul libertății de exprimare în campania electorală
Într-un context electoral tensionat, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a solicitat Biroului Electoral Central (BEC) eliminarea unei postări de pe rețelele sociale, aparținând jurnalistului Cristian Tudor Popescu. Acesta își exprimase public sprijinul pentru candidatul Crin Antonescu, o mișcare considerată de unii ca fiind o simplă opinie politică, iar de alții ca o posibilă influență electorală.
Decizia BEC de a nu elimina postarea a fost justificată prin faptul că aceasta reprezenta o opinie jurnalistică, neîncadrându-se în definiția materialelor publicitare politice. Totuși, această hotărâre a ridicat întrebări despre limitele libertății de exprimare în mediul online și despre modul în care opiniile personale pot influența electoratul.
Reguli stricte pentru propaganda electorală online
În aceeași ședință, BEC a anunțat eliminarea a peste 600 de postări de pe platformele sociale, considerate propagandă electorală ilegală. Aceste materiale proveneau atât de la candidați, cât și de la persoane fizice, iar lipsa etichetării corespunzătoare a fost principalul motiv al sancțiunilor. Deciziile au vizat inclusiv conturi a căror autenticitate nu a putut fi verificată, subliniind complexitatea monitorizării spațiului online.
În perioada 4-12 aprilie 2025, au fost emise 175 de decizii de admitere a plângerilor privind conținutul ilegal, dar și 104 decizii de respingere. Aceste măsuri au evidențiat eforturile autorităților de a menține un mediu electoral transparent, dar au generat și critici privind posibila cenzură.
Actorii politici neoficiali și influența lor
O altă decizie controversată a BEC a fost recunoașterea persoanelor fizice care postează frecvent materiale electorale drept „actori politici”. Aceștia sunt obligați să eticheteze conținutul ca fiind propagandă electorală, pentru a evita încălcarea legii. Această măsură a fost percepută de unii ca o încercare de a controla discursul public, în timp ce alții au salutat-o ca pe o necesitate pentru a preveni dezinformarea.
Criticii, inclusiv Nicușor Dan, au acuzat BEC de cenzură, susținând că astfel de decizii pot limita dreptul cetățenilor de a-și exprima opiniile politice. Aceste acuzații au alimentat dezbaterile despre echilibrul dintre reglementare și libertatea de exprimare în spațiul digital.
Un peisaj electoral tot mai complex
În timp ce autoritățile încearcă să gestioneze provocările aduse de campaniile electorale online, rămâne de văzut cum vor evolua regulile și practicile în acest domeniu. Controversele recente subliniază nevoia de claritate legislativă și de dialog între instituții, candidați și cetățeni, pentru a asigura un proces electoral corect și transparent.