Atacurile cibernetice: o amenințare în creștere pentru români
România se confruntă cu un val alarmant de atacuri cibernetice, iar fenomenul „spoofing” devine o metodă preferată de infractori pentru a înșela cetățenii. Autoritățile avertizează asupra intensificării acestor tentative de fraudă, care implică utilizarea unor identități vizuale sau numere de telefon ce imită instituții publice precum DIICOT, ANAF, Poliția Română sau BNR. Scopul acestor atacuri este clar: obținerea de date personale, acces la conturi bancare și realizarea de transferuri frauduloase.
Metodele de operare ale infractorilor
Frauda de tip „spoofing” presupune utilizarea tehnologiei VoIP pentru a masca numărul real al apelantului, afișând în schimb un număr falsificat, asociat aparent cu o instituție publică. Atacatorii contactează victimele prin apeluri telefonice, mesaje SMS sau emailuri care par autentice, folosind un limbaj oficial și invocând situații urgente precum dosare penale, datorii fiscale sau verificări financiare. Sub pretextul „verificării”, aceștia solicită date bancare, coduri de autentificare sau chiar plăți directe.
Instrumentele necesare pentru astfel de atacuri sunt ușor accesibile online, iar unele sunt disponibile contra cost. Cu toate acestea, infractorii pot dezvolta propriile metode cu resurse limitate, ceea ce face ca aceste atacuri să fie și mai greu de prevenit.
Impactul psihologic și financiar asupra victimelor
Prin falsificarea informațiilor din identificatorul apelantului, atacatorii câștigă încrederea victimelor, ceea ce le permite să obțină informații sensibile precum CNP-uri, coduri IBAN, parole sau alte date confidențiale. În unele cazuri, victimele sunt convinse să efectueze transferuri de bani sau să ofere acces la conturi bancare, ceea ce poate avea consecințe financiare devastatoare.
Recomandările autorităților pentru protecție
Autoritățile subliniază importanța vigilenței și oferă câteva măsuri esențiale pentru a preveni astfel de fraude. Este crucial să nu se divulge informații personale la telefon, mai ales că instituțiile publice nu solicită astfel de date prin apeluri telefonice. De asemenea, autenticitatea apelurilor trebuie verificată prin contactarea directă a instituției la numărul oficial afișat pe site-ul său real.
Alte măsuri includ evitarea accesării linkurilor primite prin SMS sau email nesolicitat, verificarea atentă a adresei expeditorului și utilizarea unui antivirus performant. În cazul unei tentative de fraudă, aceasta trebuie raportată imediat la Direcția Națională de Securitate Cibernetică (DNSC).
Un apel la conștientizare și responsabilitate
Creșterea numărului de atacuri cibernetice evidențiază necesitatea unei educații digitale mai solide și a unei conștientizări sporite în rândul populației. Într-o lume tot mai interconectată, protejarea datelor personale devine o prioritate absolută. În fața acestor amenințări, colaborarea dintre cetățeni, autorități și experți în securitate cibernetică este esențială pentru a asigura un mediu digital sigur și protejat.