Greva parlamentară: între protest și ipocrizie
Într-un gest ce a stârnit controverse aprinse, parlamentarii AUR și POT au declarat grevă parlamentară, protestând împotriva deciziilor Biroului Electoral Central și ale Curții Constituționale, care au invalidat candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale. Cu toate acestea, aceștia continuă să semneze condica pentru a-și asigura indemnizațiile, fără a participa efectiv la ședințele de plen sau comisii. Situația a atras critici vehemente din partea altor politicieni și a opiniei publice.
Acuzatii de „nesimțire politică” și ipocrizie
Deputatul PSD Adrian Câciu a calificat acțiunile parlamentarilor AUR și POT drept o „nesimțire politică”, acuzându-i că, deși critică risipa din bani publici, recurg la practici care contrazic propriile declarații. „Nu vin la muncă, dar semnează prezența pentru a-și încasa banii. Ipocrizia lor se oprește când vine vorba de propriul buzunar”, a declarat Câciu, subliniind că astfel de comportamente subminează încrederea cetățenilor în instituțiile statului.
Protest sau strategie politică?
De partea cealaltă, reprezentanții AUR, prin vocea deputatului Dan Tanasă, au susținut că greva parlamentară este un gest constituțional de protest împotriva a ceea ce ei numesc „lovitura de stat în plină desfășurare”. Alianța pentru Unirea Românilor consideră că invalidarea candidaturii lui Călin Georgescu reprezintă o încălcare a principiilor democratice și o marginalizare a formațiunilor suveraniste.
Critici din interiorul spectrului politic
Nu doar adversarii politici, ci și alte voci din zona suveranistă au criticat greva. Diana Șoșoacă, lidera S.O.S. România, a declarat că „greva parlamentară este pentru puturoși și lași”, subliniind că opoziția ar trebui să se manifeste prin soluții legale și constituționale, nu prin retragerea din activitatea parlamentară. Ea a acuzat AUR și POT de lipsă de implicare reală în schimbarea României.
Un semnal de alarmă pentru democrație
Acest episod ridică întrebări serioase despre responsabilitatea aleșilor față de cetățeni și despre modul în care protestele politice pot fi utilizate ca instrumente de manipulare sau de evitare a obligațiilor. Într-un context politic deja tensionat, astfel de acțiuni riscă să adâncească polarizarea și să erodeze și mai mult încrederea publicului în clasa politică.