Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, în vizorul legii electorale
Într-o lume în care politica și social media se intersectează în mod constant, linia dintre libertatea de exprimare și încălcarea legii electorale poate deveni neclară. Un exemplu recent este cazul Ministrului Justiției, Alina Gorghiu, care a fost acuzată de încălcarea legii electorale. Biroul Electoral Județean Argeș a decis că Gorghiu a continuat propaganda electorală pentru Nicolae Ciucă după încheierea campaniei pentru alegerile prezidențiale 2024, turul 1.
Contestarea deciziei și poziția Ministrului Justiției
În fața acestei acuzații, Alina Gorghiu nu a rămas tăcută. Ea a contestat decizia la Biroul Electoral Central, susținând că nu a încălcat legea. Gorghiu a argumentat că mesajul postat pe Facebook nu conține propagandă electorală, deoarece nu îndeamnă la votarea candidatului PNL, Nicolae Ciucă, ci îl prezintă pe acesta într-un cadru familial.
Detalii despre postarea controversată
Postarea care a stârnit controverse a fost făcută pe 23 noiembrie, la ora 13.12. Gorghiu a postat două fotografii cu Nicolae Ciucă, însoțite de mesajul „Familia e totul pentru el. Iubește pacea pentru că știe ce înseamnă războiul”. O sesizare în urma acestei postări a fost făcută la 15.15 și a fost analizată, fiind decis ca Gorghiu să șteargă postarea.
Sancțiuni pentru continuarea propagandei electorale
Georgian Drăgan, purtătorul de cuvânt al MAI, a declarat că peste 100 de sancțiuni au fost aplicate deja celor care au continuat propaganda electorală după încheierea campaniei. „Am făcut campanii de informare, insist că foarte multe persoane simpatizante ale unui partid au postat pe FB mesaje prin care îndemnau la susținere pentru un anumit candidat. Toate sesizările suntem obligați să le analizăm. 70% din sancțiuni au fost de avertisment, scopul e de a asigura legea”, a declarat Drăgan.
Legislația în vigoare și interpretarea acesteia
MAI precizează că, potrivit art. 55 lit. t) din Legea nr. 370 din 20 septembrie 2004, pentru alegerea Președintelui României, constituie contravenție, dacă acestea nu constituie infracțiuni: „continuarea propagandei electorale după încheierea acesteia(…)”. În plus, potrivit Deciziei nr. 4546/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în România, rețelele de socializare sunt considerate spațiu public. Astfel, continuarea promovării electorale în afara perioadei permise de lege este interzisă, inclusiv în aceste medii.
Sursa: Antena 3