Politica și afacerile de stat: Un dans periculos?
Într-o lume ideală, politica și afacerile ar trebui să fie două sfere separate, fiecare cu propriile reguli și principii. Însă, în realitate, acestea se intersectează adesea, creând un teren propice pentru conflicte de interese și nepotism. În România, această problemă este deosebit de vizibilă în cazul companiilor cu capital majoritar de stat, unde numirea clientelei politice în funcții bine plătite a devenit o practică obișnuită.
Un angajament nerespectat
În 2011, Guvernul României s-a angajat în fața Fondului Monetar Internațional să implementeze un management profesionist în companiile de stat. Acest angajament a fost consfințit prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Cu toate acestea, după 13 ani, numărul managerilor privați în companiile de stat este încă foarte mic.
Un sistem opac
Comisia Europeană a criticat desemnările în conducerea companiilor energetice din România, considerându-le netransparente. Acest lucru este îngrijorător, mai ales în contextul în care multe dintre aceste numiri au fost făcute în timpul mandatului de ministru al Energiei al lui Virgil Popescu, în guvernul condus de Nicolae Ciucă. În plus, mulți dintre cei numiți în aceste funcții sunt membri ai Partidului Național Liberal, la fel ca și unii membri ai comisiilor de selecție.
Exemple de numiri controversate
Unul dintre exemplele cele mai citate este cel al lui Dan Drăgan, un apropiat al lui Virgil Popescu, care a ajuns secretar de stat în Ministerul Energiei și în Consiliul de Administrație al companiei Romgaz. Un alt exemplu este cel al lui Liviu Mihalache, director în cadrul Ministerului Energiei, care a fost numit în Consiliul de Supraveghere al societății Hidroelectrica. În ambele cazuri, numirile au fost făcute în companii cu mari disponibilități financiare, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la criteriile de selecție.
Consecințele nepotismului
Practica numirii clientelei politice în funcții bine plătite la companiile de stat nu este doar o problemă de etică, ci și una care poate avea consecințe grave asupra economiei și societății. În primul rând, aceasta poate duce la o gestionare ineficientă a resurselor, ceea ce poate avea un impact negativ asupra performanței economice a țării. În al doilea rând, aceasta poate alimenta sentimentul de neîncredere al cetățenilor în instituțiile publice și poate contribui la erodarea statului de drept.
Sursa: Antena3.ro