Infrastructura școlară din București: O criză persistentă
Anul școlar se încheie, iar Bucureștiul se confruntă cu aceleași probleme de infrastructură școlară care persistă de ani de zile. Clasele suprapopulate, clădirile îmbătrânite și lipsa laboratoarelor și sălilor de sport sunt doar câteva dintre provocările cu care se confruntă elevii și cadrele didactice. Conform raportului Inspectoratului Școlar al Municipiului București, aproape jumătate dintre elevi au învățat în două schimburi, iar un procent semnificativ a fost nevoit să participe la cursuri în trei schimburi.
Statistici alarmante despre supraglomerație
Statisticile oficiale arată o creștere îngrijorătoare a numărului de elevi din clasele de gimnaziu, de la o medie de 27 la peste 30 de elevi. De asemenea, școlile cu un număr de peste 1.200 de copii au crescut semnificativ, ajungând la peste 45. La Școala 142 din Drumul Taberei, aproape 1.700 de elevi nu beneficiază de laboratoare funcționale, iar la Colegiul „Iulia Hașdeu” se învață în trei schimburi. Aceste condiții afectează performanțele elevilor, UNICEF estimând că cei care învață după ora 15.00 au rezultate cu aproape 20% mai slabe.
Problema vizelor de flotant și distribuția disproporțională a elevilor
Migrația artificială a elevilor către școlile considerate „magnet” a dus la o aglomerație fără precedent. În 2024, peste 7.400 de cereri de înscriere au fost depuse pe baza vizei de flotant, depășind cotele permise. Această distribuție inegală a elevilor în școlile din București reprezintă o altă problemă majoră, subliniind necesitatea unei reforme în sistemul educațional.
Proiecte noi în educație: O rază de speranță?
După trei decenii de stagnare, Bucureștiul a început să investească în construcția de noi școli. Primăria Sectorului 3 a finalizat Complexul educațional „Victor Brauner”, prima școală construită după Revoluție, care va fi deschisă în toamnă. De asemenea, alte proiecte sunt în curs de desfășurare, inclusiv construcția unei noi școli în Sectorul 4 și extinderi în mai multe unități de învățământ. Aceste inițiative ar putea aduce peste 5.000 de locuri noi în școlile din București.
Ce pot învăța Bucureștiul din experiența altor orașe europene?
Experiențele din alte orașe europene oferă soluții viabile pentru problemele Bucureștiului. Copenhaga a reușit să creeze rapid locuri noi prin campusuri modulare prefabricate, în timp ce Varșovia a implementat un sistem de arondare care a redus migrația pe flotant cu 60%. Helsinki alocă anual 3% din bugetul local pentru mentenanța clădirilor școlare, ceea ce a dus la o reducere semnificativă a avariilor. Aceste măsuri ar putea fi adaptate și pentru București, contribuind la îmbunătățirea infrastructurii educaționale.
Provocările viitoare și necesitatea unei strategii coerente
Pentru a respecta termenul impus de Uniunea Europeană și a asigura un singur schimb pentru toți elevii, Bucureștiul trebuie să creeze anual aproximativ patru mii de locuri noi. Fără o strategie metropolitană bine definită, care să includă finanțare predictibilă și o abordare coerentă, orașul riscă să piardă din calitatea procesului educațional. Este esențial ca autoritățile să colaboreze și să dezvolte un plan de acțiune eficient pentru a răspunde acestor provocări urgente.