România și dilema cărbunelui: securitate energetică versus tranziție verde
Într-un context în care tranziția energetică devine o prioritate globală, România se confruntă cu o provocare majoră: cum să echilibreze nevoia de securitate energetică cu angajamentele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat că închiderea termocentralelor pe cărbune fără alternative viabile ar putea destabiliza sistemul energetic național și ar pune presiune suplimentară pe prețurile energiei.
Burduja a declarat că, de la începutul mandatului său, a refuzat să accepte închiderea grupurilor pe cărbune în lipsa unor capacități noi echivalente de producție. În acest sens, grupul Rovinari 5, pe lignit, a fost repus în funcțiune după ani de blocaje. Totuși, PNRR prevede închiderea a 1755 MW din termocentrale până la începutul anului 2026, o țintă pe care ministrul o consideră nerealistă în condițiile actuale.
Renegocierea PNRR: o necesitate sau un compromis?
Ministerul Energiei insistă pentru renegocierea termenelor din PNRR, argumentând că grupurile pe gaz care ar trebui să înlocuiască termocentralele pe cărbune sunt încă în faza de licitație, din cauza creșterii explozive a prețurilor turbinelor. În același timp, Burduja susține că România poate depăși țintele de energie verde prin investiții în parcuri solare, eoliene și baterii, fără a compromite securitatea energetică.
Închiderea accelerată a termocentralelor ar putea duce la creșterea dependenței de importuri, ceea ce ar afecta stabilitatea prețurilor și ar expune România la riscuri suplimentare. Importurile de energie, de multe ori provenind din țări care continuă să utilizeze cărbunele, ridică întrebări legate de coerența politicilor europene în domeniul energiei.
Un apel la rațiune în fața ideologiilor rigide
Ministrul Energiei consideră că este momentul pentru un „Smart Deal”, o abordare pragmatică și echilibrată care să țină cont de realitățile fiecărui stat membru al Uniunii Europene. Burduja a punctat că vocea statelor membre și a cetățenilor trebuie să fie ascultată, depășind ideologiile rigide ale tranziției verzi de tip „terapie șoc”.
România a închis deja peste 7000 MW din capacitățile de producție pe cărbune și gaz între 2009 și 2022, echivalentul a zece reactoare de la Cernavodă. Această reducere a capacităților interne a dus la o creștere a importurilor, în special în perioadele de consum de vârf, ceea ce subliniază vulnerabilitățile actualului sistem energetic.
Integrarea europeană și drumul spre dezvoltare
În ciuda provocărilor, Burduja a reafirmat că integrarea în Uniunea Europeană rămâne unul dintre cele mai mari succese ale României, contribuind semnificativ la dezvoltarea economică și socială. Cu toate acestea, el a subliniat că politicile europene trebuie să fie flexibile și adaptate nevoilor specifice ale fiecărui stat membru, pentru a evita consecințe economice și sociale nedorite.
În fața acestor dileme, România se află la o răscruce de drumuri, încercând să găsească un echilibru între angajamentele internaționale și nevoile interne. Dezbaterea privind viitorul energetic al țării rămâne deschisă, iar deciziile luate în perioada următoare vor avea un impact semnificativ asupra stabilității și prosperității naționale.