Un București fără apă caldă: criza termoficării lovește din nou
Într-o capitală europeană, unde modernizarea ar trebui să fie un standard, realitatea este cu totul alta. Unul din cinci bucureșteni se confruntă astăzi cu lipsa apei calde, o problemă care pare să devină o constantă în viața de zi cu zi a locuitorilor. Avaria recentă din rețeaua de țevi a Primăriei Capitalei a dus la oprirea pentru trei ore a CET Grozăvești, lăsând mii de oameni fără acces la un minim de confort.
Imaginile publicate de ministrul Energiei, Sebastian Burduja, sunt grăitoare: bătrâni, familii cu copii mici și oameni grăbiți să plece la serviciu sunt nevoiți să facă dușuri reci, într-un oraș care ar trebui să fie un exemplu de progres. În loc să găsească soluții, administrația locală pare să fie prinsă într-un cerc vicios al promisiunilor neîndeplinite și al datoriilor care cresc alarmant.
Promisiuni deșarte și o administrație depășită
Nicușor Dan, primarul general al Capitalei, este acuzat că a transformat „dușul rece” într-o politică publică. În timp ce problemele Bucureștiului se adâncesc, acesta a ales să intre în cursa pentru alegerile prezidențiale, lăsând în urmă o administrație copleșită de datorii și lipsită de soluții. Datoria Primăriei Capitalei către ELCEN a crescut de la 170 de milioane de lei în 2020 la peste 1,4 miliarde de lei în prezent, o creștere de aproape 1000% care pune în pericol investiții europene de sute de milioane de euro.
Sistemul de termoficare al Bucureștiului, bazat pe centrale vechi din anii ’60 și ’70, este în colaps. Fără modernizare urgentă, costurile cu întreținerea vor continua să crească, afectând direct locuitorii orașului. În ciuda acestor probleme, primarul general nu a prezentat nicio strategie concretă pentru a rezolva criza, alegând în schimb să se concentreze pe campania prezidențială.
Datoriile Capitalei: un semnal de alarmă
Primăria Capitalei se confruntă cu datorii consolidate de aproape 5,7 miliarde de lei, adică aproape jumătate din bugetul pe 2025. Aceste datorii nu doar că împiedică dezvoltarea orașului, dar îl aduc tot mai aproape de insolvență. În acest context, promisiunile de redresare financiară făcute de Nicușor Dan par să fie doar vorbe goale, fără acoperire în realitate.
În loc să își asume responsabilitatea și să caute soluții, primarul general a ales să fugă de problemele Capitalei, lăsând locuitorii să se descurce singuri. Această lipsă de asumare ridică întrebări serioase despre capacitatea sa de a gestiona problemele la nivel național, în cazul în care ar ajunge președinte.
Un oraș în derivă, o administrație absentă
Bucureștiul are nevoie de lideri care să construiască și să unească, nu de politicieni care abandonează votul cetățenilor pentru ambiții personale. Criza termoficării este doar unul dintre multele semnale de alarmă care arată că administrația locală este depășită de situație. În timp ce locuitorii Capitalei îndură frigul și lipsa apei calde, cei responsabili pentru gestionarea orașului par să fie preocupați de alte priorități.
Imaginile și cifrele prezentate de Sebastian Burduja sunt o dovadă clară a eșecului administrației locale. Într-un oraș care ar trebui să fie un model de dezvoltare, locuitorii sunt nevoiți să facă față unor condiții inacceptabile. Bucureștiul merită mai mult decât promisiuni deșarte și o administrație absentă.