România și paradoxul infrastructurii: autostrăzi noi, dar drumuri de pământ
România a adăugat 140 de kilometri de autostradă în 2024, o realizare care ar putea părea impresionantă la prima vedere. Totuși, această creștere modestă scoate la lumină o realitate îngrijorătoare: doar 6,3% din rețeaua de drumuri naționale este formată din autostrăzi. În același timp, aproape un sfert din drumurile publice rămân acoperite cu piatră și pământ, o situație care subliniază dezechilibrul cronic al infrastructurii rutiere din țară.
Statistici care ridică semne de întrebare
Conform datelor Institutului Național de Statistică, rețeaua totală de drumuri publice din România însumează 86.847 de kilometri. Dintre aceștia, 20,7% sunt drumuri naționale, 40,4% drumuri județene și 38,9% drumuri comunale. Cu toate acestea, doar 51,5% din aceste drumuri sunt modernizate, iar 24,8% rămân pietruite sau de pământ. Este alarmant faptul că o parte semnificativă a drumurilor modernizate și a celor cu îmbrăcăminți ușoare rutiere au durata de serviciu depășită, ceea ce ridică întrebări serioase despre sustenabilitatea investițiilor în infrastructură.
Autostrăzile – un lux rar
Din lungimea drumurilor naționale, doar 6,3% sunt autostrăzi, iar drumurile expres reprezintă un procent infim de 0,7%. În plus, doar 12,9% din drumurile naționale sunt prevăzute cu patru benzi, ceea ce limitează considerabil capacitatea de trafic și siguranța rutieră. Aceste cifre evidențiază o nevoie urgentă de extindere și modernizare a rețelei de autostrăzi, mai ales în contextul în care România rămâne mult în urma altor state europene în ceea ce privește infrastructura rutieră.
Drumurile județene și comunale – o problemă nerezolvată
În ceea ce privește drumurile județene, doar 52,7% sunt modernizate, în timp ce 33,3% din drumurile comunale sunt încă pietruite. Aceste statistici reflectă o lipsă de prioritizare a investițiilor în zonele rurale, unde accesul la infrastructură modernă rămâne un vis îndepărtat pentru multe comunități. Într-o țară în care dezvoltarea rurală este esențială pentru coeziunea socială și economică, această situație este deosebit de problematică.
Transportul feroviar – o alternativă insuficient exploatată
La sfârșitul anului 2024, lungimea liniilor de cale ferată de folosință publică era de 10.611 kilometri, dintre care 99,1% erau linii cu ecartament normal. Cu toate acestea, densitatea liniilor de cale ferată rămâne scăzută în multe regiuni ale țării, cu excepția zonei București-Ilfov, unde densitatea atinge 206,3 kilometri la mia de kilometri pătrați. Această disparitate regională subliniază necesitatea unei strategii coerente pentru dezvoltarea transportului feroviar, care ar putea oferi o alternativă viabilă la rețeaua rutieră insuficient dezvoltată.
Un viitor incert pentru infrastructura României
În timp ce adăugarea a 140 de kilometri de autostradă în 2024 poate fi văzută ca un pas înainte, realitatea este că România are nevoie de o schimbare fundamentală în abordarea sa față de infrastructură. Dezechilibrul dintre drumurile modernizate și cele de pământ, precum și între regiunile urbane și rurale, evidențiază o problemă sistemică care necesită soluții urgente și sustenabile. Fără o strategie clară și investiții semnificative, România riscă să rămână blocată într-un cerc vicios al subdezvoltării infrastructurale.