România și Sistemul Energetic Național: O lecție de reziliență
Într-o perioadă în care predicțiile apocaliptice despre un posibil blackout de Paște au dominat spațiul public, România a demonstrat că poate face față provocărilor energetice cu profesionalism și coordonare. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat că echipa sa a gestionat impecabil cele mai dificile zile pentru Sistemul Energetic Național (SEN), reușind să mențină echilibrul între producție și consum.
În ciuda presiunilor resimțite în zone precum București, Craiova și Slatina, unde supratensiunile au pus la încercare rețelele electrice, dispeceratele teritoriale și operatorii de distribuție au colaborat eficient. Fără incidente majore, România a trecut cu bine peste aceste momente critice, demonstrând că pregătirea și planificarea sunt esențiale pentru stabilitatea energetică.
Planificare strategică și măsuri proactive
Pregătirile pentru această perioadă au început cu trei săptămâni înainte, sub coordonarea Dispecerului Energetic Național (DEN) – Transelectrica. Au fost elaborate numeroase scenarii și planuri de acțiune, inclusiv măsuri extreme, precum reducerea controlată a producției la reactoarele de la Cernavodă. Totuși, aceste măsuri nu au fost necesare, reactoarele funcționând la capacitate obișnuită.
În noaptea de Înviere, hidrocentralele au fost oprite treptat, iar producția a fost ajustată pentru a răspunde cererii reduse de energie. În momentele de consum minim, jumătate din energia produsă provenea de la Cernavodă, restul fiind asigurat de termocentrale, hidrocentrale și centrale fotovoltaice. Această strategie a permis menținerea unui echilibru perfect în sistem.
Rolul esențial al stocării energiei
Un aspect remarcabil al gestionării crizei a fost utilizarea instalațiilor de stocare, care au absorbit un nivel record de 133 MW în intervalul critic al zilei de Paște. Strategia de a prioritiza investițiile în stocare începe să dea roade, capacitatea instalată crescând semnificativ în ultimul an. Acest progres subliniază importanța continuării investițiilor în infrastructura energetică.
Un sistem energetic pregătit pentru viitor
Ministrul Burduja a evidențiat că succesul acestor zile dificile se datorează atât planificării riguroase, cât și dedicării profesioniștilor din domeniu. Fiecare detaliu a fost analizat, iar măsurile implementate au fost rezultatul unei colaborări exemplare între autorități, producători privați și prosumatori.
Cu un mix energetic echilibrat și flexibil, România este pe drumul cel bun spre o infrastructură energetică mai rezilientă și competitivă. Proiectele finanțate prin PNRR și Fondul pentru Modernizare vor juca un rol crucial în atingerea acestui obiectiv până în 2028.
Concluzie: Lecții pentru stabilitatea energetică
România a demonstrat că, prin pregătire și colaborare, poate face față oricăror provocări energetice. Acest exemplu de reziliență arată că investițiile în infrastructură și tehnologie sunt esențiale pentru asigurarea unui viitor energetic sigur și sustenabil.