România, captivă în cercul vicios al salariilor mici
România se află pe locul al doilea în Uniunea Europeană în ceea ce privește proporția angajaților plătiți cu salarii mici, conform datelor recente publicate de Eurostat. Aproape un sfert dintre lucrătorii români, mai exact 23,9%, câștigă sub două treimi din salariul median național. Această statistică alarmantă plasează România imediat după Bulgaria, care înregistrează un procent de 26,8% în acest clasament al muncii prost plătite.
La nivel european, media angajaților cu salarii mici este de 14,8%, ceea ce evidențiază o discrepanță semnificativă între România și alte state membre. În timp ce țări precum Portugalia, Suedia, Finlanda, Italia și Slovenia se bucură de o distribuție mai echilibrată a veniturilor, România continuă să se confrunte cu provocări majore în acest domeniu.
Femeile și tinerii, cei mai afectați de inegalitatea salarială
Raportul Eurostat scoate la iveală un decalaj de gen semnificativ: 18,2% dintre femeile din România sunt încadrate în categoria lucrătorilor slab plătiți, comparativ cu 12,5% dintre bărbați. Această diferență subliniază vulnerabilitatea economică a femeilor, mai ales în contextul unui nivel scăzut de educație și al contractelor de muncă pe durată determinată.
Tinerii sub 30 de ani reprezintă o altă categorie puternic afectată, unul din patru lucrători cu salariu mic aparținând acestei grupe de vârstă. Această realitate ridică semne de întrebare cu privire la oportunitățile de dezvoltare profesională și la perspectivele economice ale noii generații.
Sectorul ospitalității, epicentrul muncii prost plătite
Industria hotelieră și alimentația publică sunt cele mai afectate sectoare, peste o treime dintre angajații cu salarii mici din Uniunea Europeană activând în aceste domenii. În România, situația este similară, cu un număr semnificativ de lucrători din aceste sectoare confruntându-se cu dificultăți financiare.
De asemenea, serviciile administrative și de suport contribuie cu 32% la totalul angajaților prost plătiți, ceea ce indică o problemă sistemică în sectoarele care necesită forță de muncă necalificată sau semi-calificată.
Educația și tipul contractului, factori determinanți
Un alt aspect crucial evidențiat de raport este influența nivelului de educație asupra riscului de a fi plătit prost. Aproape 28% dintre angajații cu un nivel scăzut de educație se încadrează în această categorie, în timp ce doar 4,8% dintre cei cu studii superioare se confruntă cu aceeași problemă. Acest lucru subliniază importanța investiției în educație pentru reducerea inegalităților salariale.
Tipul contractului de muncă joacă, de asemenea, un rol semnificativ. Angajații cu contracte pe perioadă determinată au un risc dublu de a fi plătiți prost, comparativ cu cei cu contracte permanente. Această realitate evidențiază precaritatea locurilor de muncă temporare și necesitatea unor politici care să protejeze mai bine acești lucrători.
România în context european
După România și Bulgaria, Letonia și Grecia completează lista țărilor cu cele mai mari procente de lucrători prost plătiți, în timp ce statele nordice și sudice, precum Suedia și Italia, se află la polul opus. Aceste diferențe reflectă nu doar nivelul de dezvoltare economică, ci și eficiența politicilor sociale și economice implementate în fiecare stat membru.
În concluzie, situația din România necesită o atenție sporită, având în vedere impactul negativ asupra calității vieții și asupra coeziunii sociale. Datele prezentate de Eurostat oferă o imagine clară a provocărilor cu care se confruntă țara noastră, dar și a oportunităților de îmbunătățire prin politici publice bine direcționate.