Realitatea sumbră a live-urilor pe TikTok: un spectacol al extremelor
Într-un colț întunecat al internetului, TikTok-ul românesc devine scena unor evenimente care sfidează orice normă socială. Tineri care se droghează live, anunțuri de sinucidere și violență transmisă în direct sunt doar câteva dintre fenomenele care atrag mii de spectatori. Într-un paradox tulburător, aceștia nu doar privesc, ci și contribuie activ, trimițând cadouri virtuale și bani, alimentând astfel un cerc vicios al validării și al devianței.
Un exemplu cutremurător este cazul lui Rareș, un tânăr de 20 de ani care a luat o supradoză de droguri în timpul unui live. Prietenul său, cunoscut sub pseudonimul „Maru”, a filmat întreaga scenă. Câteva ore mai târziu, Rareș a fost găsit mort, iar fratele său a intrat și el live pentru a relata tragedia. În tot acest timp, spectatorii continuau să trimită reacții și donații, transformând suferința într-un spectacol grotesc.
De ce fascinează astfel de conținuturi?
Analistul comportamental Nansi Lungu explică această atracție printr-o tendință umană de a consuma conținuturi care provoacă emoții puternice, chiar dacă acestea sunt negative. De-a lungul istoriei, oamenii au fost martori la execuții publice sau alte acte macabre, iar internetul nu face decât să amplifice această fascinație. Problema majoră apare atunci când astfel de comportamente deviante sunt normalizate, creând impresia că ele reprezintă o normă socială.
Publicul acestor live-uri este divers: de la persoane cu dezechilibre psihice, până la tineri curioși sau emoțional vulnerabili. Internetul oferă un spațiu în care astfel de fenomene devin accesibile și, mai grav, validate de numărul mare de spectatori.
Provocările autorităților și platformelor
Monitorizarea și controlul acestor live-uri reprezintă o provocare uriașă. Conținutul transmis live dispare adesea imediat după încheierea transmisiunii, lăsând autoritățile fără probe. Valentin Jucan, vicepreședintele Consiliului Național al Audiovizualului, subliniază dificultatea de a anticipa și interveni în timp real. Platformele, deși au termeni și condiții stricte, nu reușesc să implementeze eficient mecanismele de prevenire și eliminare a conținutului periculos.
În plus, autoritățile române se confruntă cu lipsa resurselor tehnice și umane necesare pentru a combate acest fenomen. Deși există inițiative de colaborare internațională și proiecte finanțate din fonduri europene, acestea sunt încă în fază incipientă.
Educația media: o soluție pe termen lung
Un aspect esențial în combaterea acestui fenomen este educația media. Valentin Jucan propune introducerea acesteia ca materie obligatorie în școli, de la grădiniță până la facultate. Scopul este de a dezvolta „anticorpi” împotriva dezinformării și a violenței online, pregătind societatea să recunoască și să respingă astfel de comportamente deviante.
Dialogul constant între autorități, părinți și instituții de învățământ este crucial pentru a monitoriza activitatea online a copiilor fără a le încălca intimitatea. În lipsa unor astfel de măsuri, România rămâne vulnerabilă în fața unui fenomen care afectează nu doar indivizii, ci și coeziunea socială.
Un apel la responsabilitate colectivă
Fenomenul live-urilor pe TikTok ridică întrebări fundamentale despre responsabilitatea individuală și colectivă. De la platformele care găzduiesc acest conținut, până la autoritățile care trebuie să intervină și spectatorii care aleg să participe, fiecare are un rol în perpetuarea sau stoparea acestui cerc vicios. Într-o societate în care normele sunt tot mai des contestate, rămâne de văzut dacă vom reuși să găsim un echilibru între libertatea de exprimare și protecția valorilor fundamentale.