Reorganizarea ministerelor: o decizie controversată
Ilie Bolojan, președintele interimar, a solicitat reexaminarea unei legi care aprobă Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 153/2024. Aceasta vizează reorganizarea administrației publice centrale, o inițiativă ce a stârnit numeroase controverse. Legea a fost calificată diferit în cele două camere ale Parlamentului, ceea ce ridică semne de întrebare privind respectarea procedurilor constituționale.
Confuzie legislativă: organică sau ordinară?
Unul dintre punctele centrale ale cererii de reexaminare este clasificarea legii ca organică la Camera Deputaților și ordinară la Senat. Această inconsecvență procedurală subliniază necesitatea unei analize mai riguroase a procesului legislativ. Potrivit Constituției, legile care reglementează organizarea Guvernului trebuie să urmeze regimul juridic al legilor organice, ceea ce nu s-a întâmplat în acest caz.
Impactul reorganizării asupra ministerelor
Actul normativ propune schimbări semnificative în structura ministerelor. Ministerul Muncii și Solidarității Sociale ar urma să fuzioneze cu Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse, care va fi desființat. De asemenea, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării va fi divizat, iar atribuțiile sale vor fi redistribuite către alte instituții. Aceste modificări ridică întrebări legate de eficiența și sustenabilitatea noii structuri administrative.
Rolul viceprim-miniștrilor în noua configurație
Un alt aspect notabil al ordonanței este redefinirea atribuțiilor viceprim-miniștrilor. Aceștia vor coordona instituții publice și structuri guvernamentale, iar deciziile lor vor avea un impact direct asupra bugetului. Această centralizare a puterii ridică preocupări legate de transparență și responsabilitate în procesul decizional.
O cerere de reexaminare cu implicații majore
Bolojan subliniază că procesul legislativ trebuie să respecte prevederile constituționale, mai ales în cazul legilor cu caracter organic. El atrage atenția asupra faptului că ordinea camerelor parlamentare nu a fost justificată corespunzător, ceea ce amplifică incertitudinile legate de legalitatea procedurii.
Un apel la respectarea rigorilor constituționale
Prin cererea sa, președintele interimar pune în lumină importanța respectării normelor constituționale în procesul de legiferare. Această situație evidențiază nevoia unei mai mari coerențe și responsabilități în adoptarea deciziilor care afectează structura guvernamentală și, implicit, funcționarea administrației publice.