Bonusuri pentru medici și asistente: o soluție sau o povară?
Într-un context economic tensionat, Guvernul propune o măsură controversată: acordarea unui bonus de performanță pentru medici și asistente, care ar putea ajunge până la 5000 de euro pe an. Această inițiativă, susținută de Ministerul Sănătății, are ca scop principal păstrarea profesioniștilor în sistemul medical românesc. Totuși, proiectul ridică numeroase semne de întrebare, atât din partea sindicatelor, cât și a opiniei publice.
Performanța în sănătate: o provocare fără criterii clare
Ministerul Sănătății recunoaște că, în prezent, nu există criterii de performanță bine definite în sistemul medical. Astfel, bonusurile ar urma să fie acordate pe baza unor standarde ce urmează să fie stabilite printr-o ordonanță de urgență. Fondurile pentru aceste stimulente ar proveni din veniturile proprii ale spitalelor publice, fără a depăși 2% din bugetul alocat salariilor. Deși măsura este prezentată ca fiind neutră din punct de vedere bugetar, criticii atrag atenția asupra riscurilor de implementare și asupra posibilelor inechități.
Reacții din partea sindicatelor și impactul asupra bugetului
Sindicatele din sănătate au reacționat vehement, considerând că proiectul încalcă legislația muncii și contractele colective existente. Acestea solicită aplicarea noii legi a salarizării bugetarilor, care include deja criterii de performanță. În același timp, măsura este privită cu scepticism, având în vedere deficitul bugetar de 9,28% înregistrat în 2024 și înghețarea salariilor pentru ceilalți bugetari. În acest context, întrebarea care se ridică este dacă această inițiativă poate fi cu adevărat sustenabilă.
Un pas înainte sau un compromis riscant?
Deși intenția de a recompensa performanța în sistemul medical este lăudabilă, implementarea acestei măsuri ridică numeroase provocări. Lipsa unor criterii clare, riscurile de supraîncărcare a spitalelor și tensiunile generate în rândul altor categorii de bugetari sunt doar câteva dintre aspectele care necesită o analiză atentă. Într-un sistem deja fragil, orice decizie trebuie luată cu prudență, pentru a evita amplificarea problemelor existente.