Planșeul Unirii: Întârzierea care a pus în pericol siguranța publică
După mai bine de un an de așteptare și numeroase acuzații de tergiversare, primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a semnat în cele din urmă avizul Comisiei Tehnice de Circulație pentru reabilitarea Planșeului Unirii. Acest document, esențial pentru autorizarea lucrărilor, a fost blocat mult timp, în ciuda stării avansate de degradare a structurii și a pericolului iminent pentru cetățeni.
Reprezentanții Primăriei Sectorului 4 au subliniat că această întârziere a fost nejustificată, mai ales că expertizele tehnice au evidențiat riscuri majore pentru circulația rutieră și pietonală. În plus, finanțarea de aproape 800 de milioane de lei fusese deja asigurată printr-o ordonanță de urgență emisă de Guvern. Cu toate acestea, lucrările au fost blocate de lipsa avizului necesar din partea Primăriei Municipiului București.
Degradarea vizibilă din satelit: un semnal de alarmă ignorat
Planșeul Unirii, care acoperă râul Dâmbovița, a ajuns într-o stare atât de precară încât daunele sunt vizibile chiar și din satelit. Specialiștii au avertizat că anumite zone ale construcției pot ceda în orice moment, punând în pericol viețile oamenilor. În ciuda acestor semnale de alarmă, autoritățile locale au fost acuzate că au tratat situația cu indiferență.
Primarul Sectorului 4, Daniel Băluță, a criticat dur întârzierea semnării avizului, calificând-o drept o decizie condiționată de interese politice. El a subliniat că avizul era o simplă formalitate, verificată deja de toate autoritățile competente, dar a fost blocat în mod repetat de primarul general.
Un pas înainte, dar cu multe întrebări fără răspuns
Semnarea avizului reprezintă un pas important pentru demararea lucrărilor de reabilitare, însă întrebările legate de motivele reale ale întârzierii rămân fără răspuns. De ce a fost nevoie de presiuni publice și politice pentru a debloca o situație care afecta direct siguranța cetățenilor? Și, mai ales, cine va răspunde pentru timpul pierdut și riscurile asumate?
În timp ce lucrările sunt așteptate să înceapă, rămâne de văzut dacă autoritățile vor învăța ceva din această experiență sau dacă astfel de întârzieri vor continua să fie o normă în gestionarea proiectelor de infrastructură esențiale pentru București.