Raportul ÎCCJ: O radiografie a unui sistem în derivă?
Raportul anual al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stârnit reacții aprinse, fiind considerat de USR drept o confirmare a degradării continue a actului de justiție din România. Formațiunea politică a subliniat că, în ultimii zece ani, justiția a pierdut din vedere esența sa – dreptatea. În raportul pe 2023, problema încărcării magistraților a fost evidențiată ca fiind „provocarea numărul 1”, însă soluțiile aplicate, precum prescrierea cazurilor, au generat mai multă frustrare decât rezultate concrete. Cazuri celebre de corupție au fost tergiversate până la prescriere, ceea ce a ridicat semne de întrebare asupra eficienței sistemului.
Festivism sau analiză reală?
Senatoarea USR Simona Spătaru a criticat prezența președintelui interimar al ÎCCJ, Ilie Bolojan, la ședința de bilanț, catalogând-o drept un exercițiu de festivism. Potrivit acesteia, întâlnirea nu a fost o analiză autentică a activității magistraților, ci o serie de declarații lipsite de substanță. Spătaru a punctat că dreptatea nu poate fi realizată prin prescrierea dosarelor, ci prin soluții clare și ferme din partea procurorilor. „Prescrierea înseamnă că cineva nu și-a făcut treaba”, a declarat aceasta, subliniind necesitatea unei schimbări de paradigmă în justiție.
Evaluarea magistraților: O necesitate ignorată?
Deputata USR Oana Murariu a atras atenția asupra lipsei de exigență în evaluarea magistraților, o problemă accentuată de noile legi ale justiției din 2022. Aceasta a menționat că USR a propus amendamente care vizau evaluarea realistă a magistraților, inclusiv eliberarea din funcție în cazul calificativelor „insuficient”. Propunerile au fost însă respinse, inclusiv prin voturile colegilor lui Bolojan, ceea ce ridică întrebări asupra angajamentului real față de reformă.
Decizii controversate și încrederea în justiție
Deputatul USR Stelian Ion a evidențiat două hotărâri recente ale ÎCCJ care, în opinia sa, avantajează inculpații. Aceste decizii, legate de prescripția în cazurile de cămătărie și mită, au fost criticate pentru că reduc termenele de prescripție, diminuând astfel șansele de a face dreptate. Ion a calificat situația drept „revoltătoare”, acuzând o ipocrizie instituțională care subminează încrederea publicului în justiție.
Un sistem sub oblăduirea intereselor obscure?
Criticile USR s-au extins și asupra fostului președinte Klaus Iohannis, considerat responsabil pentru susținerea unor cercuri de putere care au afectat grav justiția. Deputatul Stelian Ion a avertizat că viitorul președinte al României va avea un rol crucial în redresarea sistemului. Potrivit acestuia, este nevoie de un lider care să prioritizeze echitatea și demnitatea, în loc să perpetueze un sistem corupt și ineficient.
Soluțiile propuse: Reformă sau utopie?
USR a venit cu o serie de propuneri pentru îmbunătățirea actului de justiție, printre care scoaterea la concurs a tuturor posturilor vacante din sistem, audieri publice pentru numirea judecătorilor la CCR și eliminarea influențelor politice. De asemenea, formațiunea a sugerat ca viitorul președinte să solicite partidelor un nume pentru funcția de ministru al Justiției, pentru a asigura o viziune coerentă și independentă asupra reformei.
Statistici care ascund realitatea?
Președintele ÎCCJ, Corina Corbu, a prezentat cifre care arată o scădere a stocului de dosare cu aproape 30% față de 2019 și o rată de soluționare de 91% în mai puțin de patru luni pentru cauzele penale. Cu toate acestea, criticii susțin că aceste statistici nu reflectă adevărata stare a justiției, ci doar o fațadă menită să mascheze problemele structurale.
Un viitor incert pentru justiția română
În contextul acestor dezbateri aprinse, rămâne de văzut dacă soluțiile propuse vor fi implementate sau dacă justiția va continua să fie marcată de ineficiență și controverse. Rolul liderilor politici și al societății civile va fi esențial în determinarea direcției pe care o va lua acest sistem vital pentru democrație.