Dependența de rețele sociale: o criză ascunsă în rândul adolescenților
În România, un fenomen alarmant prinde contur: unul din trei copii declară că nu poate trăi fără rețele sociale. Această statistică îngrijorătoare plasează țara noastră mult peste media globală în ceea ce privește dependența de internet. Adolescenții petrec până la opt ore pe zi în fața ecranelor, iar consecințele sunt devastatoare: rezultate școlare slabe, anxietate socială, depresie și, în cazuri extreme, risc de suicid.
Psihologii avertizează că această adicție nu este doar o problemă individuală, ci o criză socială care afectează sănătatea mentală a unei generații întregi. Maria Coman, psiholog, subliniază că lipsa interacțiunii reale și expunerea constantă la cyberbullying contribuie la scăderea stimei de sine și la izolarea socială. Aproape jumătate dintre copii afirmă că au fost insultați sau amenințați online, iar aceste experiențe lasă urme adânci în dezvoltarea lor emoțională.
Provocările părinților în era digitală
Părinții se confruntă cu o dilemă dificilă: cum să își protejeze copiii de capcanele internetului fără a le restricționa complet accesul la tehnologie? Un exemplu concret este cazul fiului lui Remus, un băiat de 13 ani care și-a găsit prieteni doar în mediul online. În încercarea de a-l ajuta, familia a apelat la un psiholog și l-a înscris la înot, oferindu-i astfel alternative sănătoase pentru petrecerea timpului liber.
Specialiștii recomandă ca părinții să propună activități variate, dar fără a forța copiii să renunțe brusc la obiceiurile lor digitale. Este esențial să se creeze un echilibru între viața online și cea offline, astfel încât adolescenții să poată dezvolta relații autentice și abilități sociale reale.
Seniorii și frica de tehnologie
În timp ce tinerii sunt copleșiți de dependența de internet, seniorii se confruntă cu o altă provocare: teama de a utiliza tehnologia. Mulți dintre ei se înscriu la cursuri pentru a învăța să folosească telefoanele mobile și tabletele, dorind să își simplifice viața de zi cu zi. De la plata facturilor până la comandarea medicamentelor, aceste competențe digitale devin tot mai necesare pentru persoanele în vârstă.
Robert Iager, bibliotecar și trainer, explică faptul că seniorii au nevoie de sprijin pentru a depăși frica de a strica dispozitivele. Această inițiativă nu doar că le oferă independență, ci și o modalitate de a rămâne conectați cu lumea modernă.
România, codașă la competențe digitale
Deși 95% dintre gospodăriile din România au acces la internet, țara noastră rămâne pe ultimele locuri în Europa în ceea ce privește competențele digitale. Această discrepanță evidențiază nevoia urgentă de educație digitală atât pentru tineri, cât și pentru adulți. Fără o intervenție adecvată, riscul de a rămâne în urmă într-o lume din ce în ce mai tehnologizată devine tot mai mare.
Într-o societate în care tehnologia domină toate aspectele vieții, este crucial să găsim un echilibru între beneficiile și riscurile pe care aceasta le aduce. Dependența de internet și lipsa competențelor digitale sunt două fețe ale aceleiași monede, iar soluțiile trebuie să vină dintr-o colaborare între familii, școli și comunități.