Un cutremur devastator: România sub amenințarea seismică
România se află într-o zonă de risc seismic major, dominată de activitatea tectonică din regiunea Vrancea. Potrivit directorului Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Constantin Ionescu, această zonă poate genera cutremure cu magnitudini de până la 7,6. Deși momentul exact al unui astfel de eveniment nu poate fi prezis, locația sa este cunoscută, ceea ce ridică întrebări serioase despre nivelul de pregătire al țării pentru un astfel de dezastru.
În contextul intensificării activității seismice din ultimii ani, ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a atras atenția asupra vulnerabilității infrastructurii din România. Fondul construit al țării rămâne în mare parte nepregătit pentru a face față unui seism de proporții, iar măsurile legislative recente, deși binevenite, sunt încă insuficiente pentru a garanta siguranța populației.
Un trecut seismic care nu poate fi ignorat
România a fost martora unor cutremure devastatoare în trecut, precum cele din 1977, 1986 și 1990, care au lăsat urme adânci asupra infrastructurii și comunităților. Cu toate acestea, multe dintre clădirile afectate atunci nu au fost consolidate, iar riscul ca acestea să cedeze în cazul unui nou seism rămâne alarmant de ridicat. Experții subliniază că lecțiile trecutului nu au fost pe deplin învățate, iar lipsa unei strategii coerente de prevenție poate avea consecințe tragice.
Imprevizibilitatea cutremurelor: o provocare globală
Directorul INFP a subliniat că, la nivel global, nu există tehnologia necesară pentru a prezice cu exactitate momentul producerii unui cutremur. Exemple precum activitatea seismică din Santorini, unde specialiștii au avertizat despre posibilitatea unui cutremur major fără a putea indica momentul exact, reflectă această incertitudine. În România, situația este similară: știm unde va lovi, dar nu și când.
Pregătirea pentru inevitabil
Ministrul Dezvoltării a evidențiat necesitatea unei abordări proactive în fața riscului seismic. În ciuda adoptării unei noi legislații privind riscul seismic în 2022, implementarea acesteia este încă în stadiu incipient. Întrebarea care persistă este cum va găsi un cutremur major România: pregătită sau vulnerabilă? Acest aspect devine cu atât mai important cu cât timpul trece, iar măsurile de consolidare și educare a populației întârzie să fie aplicate pe scară largă.
Un apel la responsabilitate
În fața unei amenințări atât de mari, responsabilitatea cade pe umerii autorităților, dar și ai fiecărui cetățean. Consolidarea clădirilor, educația privind comportamentul în caz de cutremur și investițiile în infrastructură rezilientă sunt pași esențiali pentru a reduce impactul unui dezastru inevitabil. Într-o țară cu un trecut seismic atât de bogat, ignorarea acestor măsuri nu poate fi o opțiune.