Rutina de îngrijire sau programul de îngrijire? O dilemă lingvistică
Într-o epocă în care limbajul publicitar și influențele culturale externe modelează constant modul în care comunicăm, utilizarea termenului „rutină” în contextul îngrijirii personale a devenit un subiect de dezbatere. Ana Iorga, în cadrul rubricii „Pe cuvânt” de la Antena 3 CNN, a analizat această tendință și a adus clarificări asupra utilizării corecte a termenului în limba română.
În discursul publicitar și pe rețelele sociale, expresia „rutina mea de îngrijire” este omniprezentă, fiind adoptată după modelul limbii engleze. Totuși, conform Dicționarului Explicativ al Limbii Române (DEX), „rutină” desemnează mai degrabă obișnuințe sau practici repetitive, uneori percepute ca fiind un obstacol în calea inovației. În contrast, în limba engleză, „routine” se referă la un set de activități realizate regulat, fără conotațiile negative asociate în română.
O traducere legitimă sau un calc lingvistic?
Adoptarea termenului „rutină” în acest context ridică întrebări legate de legitimitatea traducerii. Dacă în engleză „routine” este folosit pentru a descrie ordinea obișnuită a activităților zilnice, în română, sensul său principal se referă la obișnuințe sau automatisme. Astfel, utilizarea sa pentru a descrie un set de activități de îngrijire personală poate fi considerată un calc lingvistic, mai degrabă decât o adaptare naturală.
În acest context, Ana Iorga sugerează că ar fi mai potrivit să folosim expresii precum „programul de îngrijire” sau „maniera de îngrijire a tenului”, care reflectă mai bine sensul intenționat și evită ambiguitățile lingvistice. Aceeași logică se aplică și altor expresii, cum ar fi „programul de antrenamente” în loc de „rutina de sport”.
Impactul cultural și influențele externe
Fenomenul adoptării termenilor din alte limbi, în special din engleză, este un rezultat firesc al globalizării și al expunerii constante la conținut internațional. Totuși, această tendință poate duce la pierderea nuanțelor lingvistice și la o uniformizare a expresiilor, în detrimentul specificității fiecărei limbi. În cazul de față, utilizarea termenului „rutină” în locul unor expresii mai adecvate în limba română reflectă această influență culturală.
Dezbaterea asupra utilizării corecte a termenilor nu este doar o chestiune de lingvistică, ci și una de identitate culturală. Alegerea cuvintelor pe care le folosim zilnic poate influența modul în care percepem și comunicăm realitatea, subliniind importanța unei utilizări conștiente și informate a limbajului.
Concluzii implicite pentru reflecție
Într-o lume în continuă schimbare, adaptarea limbajului este inevitabilă. Totuși, este esențial să păstrăm un echilibru între adoptarea noilor tendințe și respectarea specificității limbii noastre. Dezbaterea asupra termenului „rutină” este doar un exemplu al modului în care limbajul evoluează și se adaptează la noile realități culturale și sociale.