Sabotaj în România: un scenariu periculos dejucat
Un caz alarmant de sabotaj, orchestrat de Rusia și executat printr-un intermediar columbian, a fost dejucat de Serviciul Român de Informații (SRI) și DIICOT. Luis Alfonso Murillo Diosa, un cetățean columbian, a fost prins în timp ce pregătea o operațiune de sabotaj asupra unor obiective strategice din România. Acesta primise suma de 3000 de dolari pentru a arunca în aer sau a incendia două sonde de extracție a petrolului și o stație de reglare a gazelor naturale din județul Ilfov.
Acțiunile columbianului au fost atent monitorizate de autorități, care l-au surprins fotografiind obiectivele vizate și trimițând imaginile către coordonatorii săi ruși. Potrivit SRI, acest tip de operațiune face parte dintr-un arsenal de tehnici hibride utilizate de Federația Rusă pentru a destabiliza România și alte state aliate.
Un plan meticulos, dar eșuat
Columbianul, în vârstă de 34 de ani, a ajuns în România pe 28 iulie 2024, din Medellin, Columbia. A doua zi, s-a cazat într-un hotel din Bragadiru, aproape de un depozit de deșeuri reciclabile și alte infrastructuri critice. Comunicând prin aplicația Telegram cu un coordonator rus, acesta a primit instrucțiuni clare pentru a documenta zona și a identifica materiale care ar putea fi utilizate ca explozibili.
Conform informațiilor DIICOT, bărbatul avea experiență militară, fiind instruit în culegerea de informații și documentare. În schimbul fotografiilor realizate, acesta a primit 1500 de dolari, urmând să primească încă pe atât pentru finalizarea misiunii. Totuși, datorită intervenției autorităților, planul său a fost dejucat înainte de a produce daune.
Impactul potențial al sabotajului
Operațiunea columbianului, dacă ar fi fost dusă la bun sfârșit, ar fi avut consecințe grave asupra securității naționale. Potrivit DIICOT, actele de sabotaj ar fi generat un sentiment general de insecuritate și neîncredere în capacitatea autorităților de a proteja cetățenii. În plus, astfel de acțiuni ar fi putut destabiliza infrastructura industrială și ar fi amplificat tensiunile sociale.
Deși columbianul și-a recunoscut faptele, acesta susține că nu este vinovat, deoarece nu a reușit să finalizeze misiunea. În prezent, el este trimis în judecată sub acuzația de infracțiune contra securității naționale.
Manipularea informațiilor și războiul hibrid
După reținerea columbianului, coordonatorii săi ruși au fost induși în eroare de un incendiu accidental produs în aceeași perioadă în localitatea Bragadiru, județul Teleorman. Canale de Telegram rusești au prezentat acest incident ca fiind o operațiune de succes a unei grupări ucrainene de rezistență, folosind imagini false pentru a susține această narațiune. Autoritățile române au dezmințit rapid aceste informații prin comunicate oficiale.
SRI a subliniat că astfel de operațiuni sunt caracteristice serviciilor rusești, care utilizează intermediari pentru a organiza și finanța misiuni de sabotaj. Documentarea foto-video este folosită ulterior în campanii de dezinformare, menite să amplifice tensiunile și să creeze confuzie în rândul populației.
România, sub presiunea amenințărilor hibride
În perioada iulie-august 2024, România a fost ținta mai multor tentative de sabotaj, toate fiind abandonate datorită intervenției autorităților. Aceste acțiuni evidențiază vulnerabilitățile pe care Federația Rusă încearcă să le exploateze prin intermediul unor actori proxy. SRI a atras atenția asupra necesității unei vigilențe sporite și a unei cooperări internaționale pentru a contracara astfel de amenințări.
Deși planul columbianului a fost dejucat, cazul rămâne un exemplu clar al complexității și pericolului reprezentat de războiul hibrid. România continuă să fie un punct strategic în regiune, iar astfel de incidente subliniază importanța consolidării securității naționale și a rezilienței în fața provocărilor externe.