Propunerea Alinei Mungiu Pippidi: O schimbare radicală a Constituției
Într-un context politic tensionat, Alina Mungiu Pippidi, profesor în științe politice, aduce în discuție o propunere care ar putea schimba fundamental sistemul politic din România. Aceasta sugerează renunțarea la alegerea directă a președintelui, în favoarea unui model similar celui german, unde accentul cade pe programele politice și nu pe personalități. Potrivit acesteia, actualul sistem prezidențial din România funcționează ca un „Caritas” care induce în eroare cetățenii.
Critica sistemului prezidențial actual
Alina Mungiu Pippidi argumentează că președinții din România au competențe limitate în domenii esențiale precum energia, apa sau hrana, dar dispun de o influență semnificativă în justiție. Aceasta consideră că instituția prezidențială este percepută greșit ca fiind centrul puterii, deși atribuțiile sale reale sunt restrânse. În schimb, președintele poate influența negativ stabilitatea guvernamentală, exemplificând cu situații din mandatele lui Klaus Iohannis, Traian Băsescu și Ion Iliescu, care au generat conflicte politice majore.
„Președintele are o mare putere să strice guverne și să facă guvernele care îi convin lui, dar nu are o mare putere în a implementa politici directe”, afirmă politologul. Aceasta subliniază că împărțirea puterii executive între guvern și președinție creează un sistem semi-prezidențial ineficient, care a generat conflicte încă de la începuturile democrației post-decembriste.
Modelele prezidențiale internaționale: lecții învățate
Analizând alte sisteme prezidențiale, precum cel american, Mungiu Pippidi atrage atenția asupra faptului că acest model nu a funcționat eficient în alte țări. Ea menționează că, deși copiat pe scară largă, inclusiv în America Latină, sistemul prezidențial a dus la instabilitate politică, lovituri de stat și dictaturi. Chiar și în Statele Unite, acest model întâmpină dificultăți, fiind criticat pentru limitările în selectarea unor lideri performanți.
De asemenea, sistemul semi-prezidențial francez este considerat problematic, din cauza schimbărilor frecvente de prim-miniștri, care devin țapi ispășitori pentru eșecurile politice. În acest context, Mungiu Pippidi propune adoptarea unui sistem de republică parlamentară, similar celui din Germania, unde alegătorii sunt mai bine informați și implicați în procesul democratic.
Republica parlamentară: soluția propusă
Alina Mungiu Pippidi susține că un sistem de republică parlamentară ar aduce mai multă stabilitate și eficiență în guvernare. În acest model, partidele politice ar fi obligate să prezinte programe clare, iar alegătorii ar vota în funcție de interesele lor specifice. Ea consideră că acest sistem ar elimina surprizele neplăcute din alegeri și ar încuraja o mai mare responsabilitate politică.
„Alegerile nu trebuie să fie cum sunt acum, ca un Caritas în care persoane complet necunoscute pot să apară și să promită lucruri imposibile. În schimb, partidele ar trebui să fie evaluate pe baza performanțelor lor anterioare și a programelor propuse”, explică politologul.
Provocările implementării unei astfel de schimbări
Întrebată dacă partidele politice ar accepta o asemenea modificare, Mungiu Pippidi recunoaște că acestea au fost nevoite să confrunte perspectiva extincției în fața unui sistem prezidențial care le limitează influența. Ea subliniază că actuala Constituție permite președintelui să dizolve Parlamentul în anumite condiții, ceea ce poate destabiliza scena politică.
În concluzie, propunerea Alinei Mungiu Pippidi deschide o dezbatere amplă despre viitorul sistemului politic din România. În timp ce unii ar putea considera această schimbare ca fiind necesară pentru o mai bună reprezentare democratică, alții ar putea vedea în ea o provocare majoră pentru structurile politice existente.