Curtea de Apel București respinge cererea lui Călin Georgescu: Turul doi al alegerilor nu se reia
Decizia Curții de Apel București de a respinge cererea lui Călin Georgescu, care contesta anularea alegerilor prezidențiale, a stârnit un val de controverse și întrebări. Judecătoarea Cristina Ardeleanu a considerat că acțiunea formulată de Georgescu este neîntemeiată și îndreptată împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă. Astfel, instanța a decis că turul doi al alegerilor nu va fi reluat.
Hotărârea instanței a fost pronunțată pe 31 decembrie 2024, după o dezbatere intensă care a durat peste șase ore. În cadrul procesului, au fost respinse mai multe cereri de recuzare a judecătoarei, formulate de avocații lui Georgescu, care au invocat lipsa de imparțialitate a magistratului. Aceștia au susținut că judecătoarea este soția unui procuror din cadrul Direcției Naționale Anticorupție, ceea ce ar fi influențat decizia.
Argumentele și excepțiile ridicate în proces
Procesul a fost marcat de o serie de excepții și cereri complexe, atât din partea contestatorilor, cât și a instituțiilor implicate. Instanța a respins excepția nelegalei constituiri a instanței, invocată de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, considerând-o neîntemeiată. De asemenea, cererile de intervenție accesorie și principală au fost respinse ca inadmisibile, cu excepția uneia singure, admisă în favoarea contestatorilor.
În ceea ce privește documentele desecretizate care au stat la baza anulării alegerilor, instanța a admis excepțiile de inadmisibilitate invocate de Serviciul Român de Informații și Direcția Generală de Protecție Internă. Aceste documente, care indicau încălcări ale legislației electorale și influențe externe asupra procesului electoral, au fost considerate inadmisibile în contextul procesului.
Contextul anulării alegerilor prezidențiale
Decizia Curții Constituționale de a anula rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale a fost motivată de informații furnizate de serviciile secrete. Acestea au relevat că finanțarea campaniei lui Călin Georgescu a fost realizată în mod ilegal, prin intermediul unor terți, și că infrastructura IT&C a procesului electoral a fost ținta unor atacuri cibernetice. În plus, s-a subliniat implicarea unor actori externi în influențarea opiniei publice și a agendei politice din România.
În acest context, Biroul Electoral Central a decis anularea întregului proces electoral și reluarea alegerilor de la zero. Această hotărâre a fost contestată de Georgescu și de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, care au susținut că măsurile luate sunt excesive și nejustificate.
Reacțiile și implicațiile deciziei
Călin Georgescu a declarat, la ieșirea din sala de judecată, că speră într-o justiție profesională, nu una politică. Cu toate acestea, decizia Curții de Apel București a consolidat poziția instituțiilor implicate în procesul electoral, reafirmând legitimitatea hotărârilor luate în baza informațiilor furnizate de serviciile secrete.
Acest caz ridică întrebări importante despre transparența și integritatea procesului electoral, precum și despre influențele externe asupra democrației din România. În timp ce unii consideră că decizia instanței este un pas necesar pentru protejarea statului de drept, alții o văd ca pe o manifestare a influențelor politice în justiție.