Ordonanța „trenuleț” și impactul său economic: între austeritate și controverse
Ministerul Finanțelor a publicat forma finală a Ordonanței „trenuleț”, un document care aduce schimbări semnificative în politica fiscală și bugetară a României pentru anul 2025. Această ordonanță, adoptată de coaliția de guvernare PSD-PNL-UDMR, include măsuri de austeritate menite să reducă cheltuielile statului, dar care au stârnit deja reacții puternice din partea diverselor categorii sociale și economice.
Creșterea impozitului pe dividende și eliminarea facilităților fiscale
Una dintre cele mai controversate măsuri este creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, o decizie care va afecta atât investitorii, cât și companiile. În plus, toate facilitățile fiscale acordate angajaților și companiilor din domeniile IT, Agricultură și Construcții vor fi eliminate. Această schimbare este percepută ca o lovitură dură pentru sectoarele care au contribuit semnificativ la creșterea economică a țării în ultimii ani.
Reducerea pragului pentru microîntreprinderi
Pragul pentru microîntreprinderi va fi redus treptat, de la 500.000 de euro în prezent, la 250.000 de euro în 2025 și ulterior la 100.000 de euro în 2026. Această măsură este menită să crească veniturile bugetare, dar ridică întrebări cu privire la sustenabilitatea micilor afaceri, care vor fi nevoite să suporte o povară fiscală mai mare.
Înghețarea veniturilor și a beneficiilor pentru bugetari
Ordonanța prevede înghețarea pensiilor, salariilor bugetarilor, alocațiilor și ajutoarelor sociale. De asemenea, bugetarii nu vor mai primi bonusuri, prime sau compensații pentru orele suplimentare. Concediile neefectuate nu vor mai fi compensate în bani, iar voucherele de vacanță vor fi acordate doar cu condiția unei contribuții financiare din partea beneficiarilor.
Impozite suplimentare pentru construcții speciale
Un alt punct sensibil este introducerea unui impozit suplimentar de 1,5% pentru construcțiile speciale, cum ar fi sondele de țiței, platformele industriale și centralele energetice. Această măsură, aplicabilă de la 31 decembrie, este justificată de guvern prin necesitatea creșterii veniturilor bugetare, dar riscă să descurajeze investițiile în infrastructură.
Măsuri pentru eficientizarea cheltuielilor publice
În cadrul Guvernului va fi înființat un Departament pentru eficiență guvernamentală, care va avea ca obiectiv reducerea și restructurarea cheltuielilor publice cu cel puțin 1% din PIB. Suspendarea angajărilor la stat, cu excepții limitate, este una dintre măsurile propuse pentru atingerea acestui obiectiv.
Impactul asupra transportului și educației
Studenții vor beneficia de reduceri de 90% pentru abonamentele la metrou și trenuri, dar doar pentru traseele între domiciliu și facultate. În același timp, pensionarii și angajații din companiile Ministerului Transporturilor vor avea dreptul la maximum șase călătorii gratuite cu trenul pe an, o reducere semnificativă față de beneficiile anterioare.
Reacții și perspective
Adoptarea acestei ordonanțe a generat reacții mixte. În timp ce guvernul susține că măsurile sunt necesare pentru stabilitatea economică, criticii consideră că acestea vor afecta în mod disproporționat categoriile vulnerabile și sectoarele economice strategice. Rămâne de văzut cum vor influența aceste decizii economia și societatea în 2025.