Canonizarea unor clerici români: Un subiect de dezbatere
Recent, Biserica Ortodoxă Română a luat decizia de a canoniza un grup de clerici români, o decizie care a stârnit reacții diverse în societate. În centrul dezbaterii se află Vasile Bănescu, fost purtător de cuvânt al Patriarhiei Române, și Institutul „Elie Wiesel”, care a criticat decizia Bisericii de a „ridica între sfinţi persoane care au împărtăşit valorile fascismului”.
Interpretarea sfințeniei: O perspectivă umană
Vasile Bănescu, într-o postare pe Facebook, a oferit o perspectivă umană asupra sfințeniei. El subliniază că sfinții, fie ei canonizați sau nu, sunt în primul rând oameni, cu diferențe și cu o evoluție spirituală care cunoaște trepte și grade diferite. Pocăința reală, urmată de iubirea răsfrântă asupra tuturor și exprimată prin bunătate, este numitorul comun al tuturor sfinților, susține Bănescu.
Sfinții: O prezență continuă în istorie
Bănescu afirmă că sfinții nu ar trebui asociați doar cu vremurile îndepărtate, ci ar trebui înțeleși ca o prezență continuă în istorie. Fiecare epocă are sfinții ei, chiar și epoca noastră. Sfinții, ajunși la Dumnezeu cu mult înainte de canonizare, ne pot aminti nu doar de hrănirea cu miere, lăcuste sau cuvintele bune de mâncat ale Cuvântului întrupat, ci și de un adevăr surprins într-un vers al poetului „Poemelor luminii”: „Numai în lacuri cu noroi pe fund cresc nuferi”.
Canonizarea: O decizie controversată
Reacția lui Vasile Bănescu vine în contextul în care Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a criticat decizia Bisericii Ortodoxe Române de a canoniza clerici care au promovat curentul legionar și exprimat opinii antisemite în anii ’30 și ’40. În acest context, Biserica Ortodoxă Română a susținut că „unii sfinți au avut gesturi greu de înțeles. Biserica ia în considerare schimbarea vieții păcătosului”.
Sursa: Antena3