Iată că, DUPĂ CRIZE DE SECURITATE ȘI EVADĂRI – MAI NOU sunt SUSPICIUNI DE CORUPȚIE LA NIVELUL CONDUCERII ANP, aspecte dezvăluite de ziarul Incisiv de Prahova de ceva timp! FSANP a descoperit „apa caldă”?
Poliția penitenciară. PUNCT! Mutări în interesul serviciului. PUNCT! Opriți-vă! PUNCT!
Poliția penitenciară. PUNCT! Mutări în interesul serviciului. PUNCT! Politica resurselor umane. PUNCT! Transparență. PUNCT! Foloase materiale necuvenite. PUNCT! (Pile, Cunoștințe și Relații). PUNCT! OPRIȚI-VĂ! PUNCT, precizează pe pagina oficiala Cosmin Dorobanțu, președintele FSANP! (Cristina T.).
Ministerul Afacerilor Interne a pus în transparență decizională proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, care aduce următoarele schimbări, precizează cei de la sindicatul Europol, astfel:
La concursul de admitere în instituțiile de învățământ ale MAI vor putea participa și candidații cu tatuaje pe corp, singura restricție fiind pentru cei cu tatuaje pe față, gât sau alte zone ale capului.
Se va legifera acordarea gradului profesional în funcție de vechimea în MAI și pentru absolvenții Academiei de Poliție, forma de învățământ la zi. Momentan se acordă doar pentru polițiștii care urmează cursuri la Academia de Poliție la forma, frecvență redusă.
Apare obligativitatea îndeplinirii tuturor condițiilor de ocupare prevăzute în fișa postului în cazul împuternicirii pe funcție, față de situația actuală când trebuia îndeplinită doar condiția de studii.
La concursul pentru ocuparea postului de conducere/execuție vacant se introduce obligativitatea înregistrării și audio și video, față de situația de acum când putea fi aleasă doar o singură formă.
Se introduce posibilitatea decontării cheltuielilor de asistență juridică și după ce a fost desfășurat procesul penal/civil, în termen de 3 ani, față de situația actuală când se puteau deconta doar pe timpul cât polițistul avea calitate în dosar.
Se reintroduce ”Atenționarea” polițistului, ca măsură administrativ-preventivă, după ce este efectuată cercetarea disciplinară, neavând efecte asupra raporturilor de serviciu ale polițistului. Momentan, pot fi dispuse sancțiuni ce produc efecte, precum mustrarea, diminuarea drepturilor salariale sau amânarea înaintării în gradul profesional următor.
Se introduc noi condiții de îndeplinit pentru membrii Consiliului de Disciplină, fiind asigurată participarea echitabilă a membrilor colectivului, prin raportare la numărul de desemnări anterioare.
Se dă posibilitatea modificării raporturilor de serviciu prin mutare, delegare, detașare sau împuternicire și atunci când polițistul e cercetat disciplinar, procedura continuându-se la noua unitate, față de situația actuală, când nu se pot modifica raporturile de serviciu pe timpul cercetării disciplinare;
Se legiferează situația răspunderii materiale a polițistului, asta după ce în anul 2022, Curtea Constituțională a declarat neconstituțională OUG nr. 121/1998, actul normativ prin care polițiștii erau cercetați administrativ. (Sava N.).
Printr-un articol postat pe site-ul de specialitate, al celor din penitenciare, Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor anunță public că SINDICATUL EQUITAS din penitenciarul Târgșor, reprezentat de Adrian Grigoroiu, s-a alăturat FSANP și totodată solicita in mod public, încetarea abuzurilor la penitenciarul de Femei Ploiești Târgșorul Nou.
Dorim o colaborare fructuoasă și plină de reușite, in ceea ce privește apărarea drepturilor angajaților.
Astfel, Federatia Sindicatelor din Administrația Nationala a Penitenciarelor își mărește familia sindicală.
SINDICATUL EQUITAS din penitenciarul de Femei Ploiești Târgșorul Nou , reprezentat de Adrian Grigoroiu, s-a alăturat FSANP.
Cosmin Dorobanțu, președintele FSANP, solicită încetarea ABUZURILOR la Penitenciarul de Femei Târgșorul Nou, luat la ochi de șefimea ANP-ista care încearcă mazilirea unor șefi prin hărțuiri sistematice. (Cerasela N.).
Organizația Națiunilor Unite, prin Rezoluția 33/40 din 29 nov. 1985, a adoptat un set de reguli de uniformizare privind aplicarea justiției delincvenților minori, denumite și REGULILE DE LA BEIJING, reguli care – deși cu oarecare întârziere, caracteristică – capătă reflexe și în România.
Principiul de bază, conform căruia ”interesul minorului primează”, s-a impus la noi acestui set de reguli și grație Convenției ONU privind drepturile copilului, adoptată în 1989 și ratificată un an mai târziu de România, apoi regăsit în Legea 272/2004 privind drepturile copilului și în alte norme, dezvăluie Vitalie Josanu de la sindicatul Diamantul.
Trebuie reținut, că pe lângă acest principiu, nu mai puțin importante sunt dispozițiile legate de nevoia specializării organelor judiciare, așa cum o găsim clar precizată la art. 6: ”Persoanele care o exercită vor trebui să fie special pregătite şi formate pentru a se folosi de această pregătire în mod judicios şi conform funcţiilor şi mandatelor respective”.
Regula 12 de la Beijing (Regula 85 ONU pentru protecția copiilor privați de libertate), se referă direct și explicit la polițiști: ”Pentru a se achita mai bine de funcțiile lor, ofițerii de poliţie care se ocupă frecvent sau exclusiv de minori sau care se consacră, mai ales, prevenirii delincvenței juvenile trebuie să primească o instruire şi o formație specială. În marile oraşe, ar trebui să fie create în acest scop servicii speciale de poliţie.”
Deși căzuta ca din cer, decizia ministrului Marcel Vela de organizare a unei structuri de Siguranță Școlară satisface întrucâtva aceste cerințe, dacă observăm că motivația sa era legată de ”combaterea infracționalității și violenței în școli și vecinătatea acestora”!
Faptul că nu s-a arătat preocupat de întreaga problematică a minorilor arată că inițiativa sudorului ajuns ministru de interne n-a avut ca izvor Regulile de la Beijing. A fost o măsură de PR și aceasta prost aplicată, astfel încât – încă de la ”facere” – scopul de combatere a infracționalității a fost uitat și Poliția Română s-a dotat cu o nouă structură de prevenire, intrând la concurență cu cea veche, care oricum își stabilise locul de acțiune în unitățile școlare.